Ce este articulația temporo-mandibulară
Articulația temporo-mandibulară este cea care face legătura între mandibulă și craniu. Situată în fața urechii, aceasta permite mișcarea mandibulei și este una dintre cele mai complexe articulații ale corpului uman, de funcționarea ei corectă depinzând nu doar masticația, ci și vorbirea și unele expresii faciale. Disfuncția acestei articulații creează disconfort și durere articulară sau musculară.
Care sunt cauzele discuncției temporo-mandibulare
Cauzele acestei disfuncții nu sunt întotdeauna ușor de precizat (printre cele mai comune: loviturile puternice în zona respectivă, artrita și eroziunea discului articular), iar durerea poate fi cauzată și de alte afecțiuni (artrită, răni etc.). De cele mai multe ori, durerea și disconfortul se atenuează și dispar odată cu tratamentul potrivit, soluția chirurgicală fiind folosită doar în ultimă instanță, atunci când toate celelalte metode terapeutice au eșuat.
Cum se manifestă disfuncția temporo-mandibulară, simptome
Prezența acestei afecțiuni se manifestă prin: durere sau amorțirea mandibulei, durere efectivă a articulației, durere acută în zona urechii, dificultate sau durere în timpul masticației, durere acută a feței, dificultate în deschiderea gurii și chiar blocare parțială sau totală a mandibulei. Printre factorii de risc ai acestei afecțiuni se numără artrita, reumatismul, scrâșnirea sau încleștarea cronică a dinților și mușcătura anormală.
Tratarea disfuncției temporo-mandibulare
Tratarea disfuncției temporo-mandibulare se poate face atât medicamentos, cât și prin metode terapeutice (aplicarea unor aparate în cavitatea orală), inclusiv chirurgical, atunci când toate celelalte metode au eșuat.
Medicul specialist ortodont este calificat să prevină, diagnosticheze și să trateze disfuncția temporo-madibulară cauzată de anomaliile aparatului oro-facial, în principal prin montarea unor dispozitive ortopedice și/sau apărătoare pentru dantură (acestea din urmă atenuează impactul scrâșnirii sau încleștării dinților, cauză și simptom a disfuncției, ușurând astfel presiunea exercitată asupra articulației).
Teoretic, orice mușcătură anormală este susceptibilă de a fi simptom sau cauză pentru disfuncția amintită, cu o probabilitate mai mare în cazul mușcăturii de tip overbite. În general, mușcăturile anormale exercită o suprasolicitare a mușchilor maxilarului și a articulațiilor aferente. Aceasta afectează fizionomia persoanei și generează dureri la nivelul feței, precum și alte simptome care pot fi asociate cu disfuncția articulației temporo-mandibulare. Deși nu toate mușcăturile anormale sunt cauză sau simptom ale disfuncției amintite, tratarea acestora ajută la prevenirea complicațiilor ulterioare.
După cum am afirmat, medicul specialist ortodont tratează anomaliile constatate, în principal, prin montarea aparatelor dentare (aparate fixe, aparate mobile tip gutieră, apărătoare de gură etc.). Acestea pot fi purtate permanent sau doar pe parcursul nopții, în funcție de starea pacientului, cu același efect terapeutic: alinierea corectă a dinților și, implicit, a mușcăturii. Dacă este cazul, medicul ortodont poate face sau recomanda și alte intervenții la nivelul danturii (înlocuire coroane, lucrări, punți etc.).
BIBLIOGRAFIE:
https://www.kineto-land.ro/blog/16-sanatate/55-articulatia-temporo-mandibulara
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/tmj/symptoms-causes/syc-20350941
https://www.msdmanuals.com/en-nz/professional/dental-disorders/temporomandibular-disorders
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/temporomandibular-disorder-tmd
https://www.webmd.com/oral-health/guide/temporomandibular-disorders-tmd
https://www.socaltmjandsleepcenter.com/san-diego-tmj-orthodontics
https://www.owensorthoteam.com/common-treatments/tmj-tmd
