Ortodonția este o specializare a medicinii dentare, care presupune abordarea problemelor specifice alinierii dentare, în special, și armoniei oro-faciale, în general.
Spectrul larg al anomaliilor posibil a fi diagnosticate la nivelul aparatului oro-facial de către medicul specialist impune abordări diverse, inclusiv pe cele multidisciplinare. Iar atunci când vorbim despre abordarea multidisciplinară avem în vedere implicarea diverșilor medici specialiști pentru realizarea scopului general al ortodonției: alinierea corectă, armonioasă și funcțională a danturii și maxilarelor.
Identificare anomaliilor se face în timpul examinării clinice din cabinetul medicului ortodont, coroborată cu examinarea radiologică (raze X, CT) sau imagistică (fotografii, scanare intra-orală 3D etc.), de asemenea solicitate de medic.
Folosirea noilor tehnologii permite o diagnosticare foarte precisă, dar și posibilitatea vizualizării prealabile a efectelor posibile ale tratamentelor aplicate. Iar acesta este se constituie într-un avantaj atât pentru pacient, cât și pentru medic, întrucât pot fi făcute ajustări din timp sau pot fi abordate anumite probleme, inclusiv interdisciplinar.
Stabilirea exactă a scopului final al tratamentului, fixarea pașilor de urmat, identificarea soluțiilor pluri disciplinare, unde este cazul, sunt mult mai ușor de realizat astăzi și de dorit în practica ortodontică actuală.
Medicul specialist ortodont
Este conștient de faptul că netratarea la timp sau ignorarea unor probleme ale aparatului oro-facial, pe care le constată, chiar dacă nu intră în sfera competențelor sale profesionale, poate afecta negativ atât rezultatele tratamentului aplicat pacientului, cât și starea de sănătate orală și generală a acestuia, pe termen lung.
De aceea, medicul ortodont, în cazurile care necesită abordări interdisciplinare, îndrumă pacienții către alți specialiști, înainte sau în timpul tratamentului aplicat.
De cele mai multe ori, problemele de rezolvat intră în competența medicului stomatolog, dacă ne referim la rezolvarea cariilor, montarea de coroane dentare, implanturi etc., a medicului endodont, în cazul problemelor rădăcinilor dentare (inflamații, reconstrucție etc.), a medicului chirurg, atunci când sunt necesare intervenții complexe în legătură cu extracția dentară, sau a medicului specialist în chirurgia ortognată, pentru cazurile care necesită operarea mandibulei sau a maxilarului.
În anumite cazuri, cum ar fi pacienți mutilați în urma unor accidente sau a defectelor congenitale, dar și a celor care au suferit în urma unor intervenții mai puțin reușite, cei care au stat o perioadă lungă de timp fără lucrări reparatorii în urma unor extracții, abordarea multidisciplinară este cea mai bună soluție pe termen mediu și lung, iar rolul medicului ortodont poate fi principal sau secundar.
Acest tip de abordare este din ce în ce mai folosit în prezent, mai ales în contextul dezvoltării social-media și al gradului de expunere a persoanei.
Imaginea personală este un element foarte important în viața unei persoane, iar numărul celor care se adresează medicilor specialiști în ortodonție a crescut. Acesta din urmă este provocat astfel să depășească limitele abordării specializării sale și să caute soluții pluridisciplinare pentru restabilirea armoniei ansamblului oro-facial.
