Etapele dezvoltării lor și influența obiceiurilor nesănătoase
Dentiția reprezintă un aspect important al sănătății generale, influențând atât nutriția cât și vorbirea.
Înțelegerea diferențelor dintre dentiția copiilor și a adulților, precum și a etapelor de dezvoltare, este esențială pentru menținerea sănătății orale pe termen lung.
E nevoie să cunoaștem informații despre dinții temporari și cei permanenți, etapele dezvoltării dentare și obiceiurile vicioase care pot influența negativ această dezvoltare.
Dinții temporari, cunoscuți în limbaj popular și ca dinți de lapte, sunt primii dinți care apar în cavitatea orală a copiilor.
În total, copiii au 20 de dinți temporari, repartizați egal pe cele două arcade dentare – 10 pe maxilarul superior și 10 pe maxilarul inferior.
Acești dinți sunt:
- 8 incisivi (4 superiori și 4 inferiori);
- 4 canini (2 superiori și 2 inferiori);
- 8 molari (4 superiori și 4 inferiori).
Dinții temporari sau de lapte nu erup toți odată, ci dezvoltarea dentară la copii urmează un tipar specific (general valabil), începând de la vârsta de aproximativ 6 luni și continuând până la aproximativ 3 ani.
Etapele principale ale apariției dinților temporari sunt:
- Erupția incisivilor centrali inferiori se petrece în jurul vârstei de 6-10 luni.
- Erupția incisivilor centrali superiori are loc în jurul vârstei de 8-12 luni.
- Erupția incisivilor laterali survine între 9-16 luni.
- Erupția primilor molari, între 13-19 luni.
- Erupția caninilor, între 16-23 luni.
- Erupția celui de-al doilea molar, între 23-33 luni.
După cum se poate observa, etapele apariției dinților temporari se întrepătrund, ceea ce înseamnă că odată cu apariția primilor dinți părinții trebuie să fie atenți la modul în care aceștia se dezvoltă, precum și la eventualele anomalii care pot fi constatate. Trebuie menționat faptul că dinții temporari joacă un rol central în masticație, vorbire și menținerea spațiului pentru dinții permanenți care urmează să apară.
Odată cu creșterea copilului, dinții permanenți vor înlocui treptat dinții temporari. În general, numărul total al dinților permanenți este de 32.
Aceștia sunt distribuiți după cum urmează:
- 8 incisivi (4 superiori și 4 inferiori);
- 4 canini (2 superiori și 2 inferiori);
- 8 premolari (4 superiori și 4 inferiori);
- 12 molari (6 superiori și 6 inferiori, incluzând și molarii de minte).
Dezvoltarea dentară continuă pe măsură ce copiii cresc și include următoarele etape principale:
- Pierderea dinților temporari, începe în jurul vârstei de 6 ani, de obicei cu incisivii centrali inferiori.
- Erupția primilor molari permanenți, în jurul vârstei de 6 ani.
- Erupția incisivilor permanenți, între 6 și 8 ani.
- Erupția caninilor și premolarilor permanenți, între 9 și 12 ani.
- Erupția molarilor secundari, între 11 și 13 ani.
- Erupția molarilor de minte, de obicei între 17 și 25 de ani, dar pot apărea și mai târziu sau deloc.
Dacă privim cu atenție etapizarea apariției dinților permanenți, putem observa faptul că există o perioadă în viața omului în care dinții temporari și cei permanenți sunt prezenți concomitent în cavitatea orală.
Această perioadă, între 6 și 12 ani, mai este cunoscută și sub denumirea de perioada dentiției mixte și este foarte importantă în observarea apariției eventualelor anomalii în dezvoltarea dentiției și a maxilarelor, de corecția cărora se ocupă ortodonția.
De aceea, este esențial ca părinții să cunoască aceste etape de dezvoltare dentară și să semnaleze medicului specialist apariția oricăror posibile probleme.
Desigur, cel mai simplu pentru părinți este să programeze vizite regulate la cabinetul medicului specialist, mai ales în această perioadă de dezvoltare.
Totodată, este bine de știut că…
… există anumite obiceiuri, pe care le putem numi nesănătoase sau vicioase, care influențează dezvoltarea corectă/normală a dinților.
Astfel, dezvoltarea sănătoasă a dinților poate fi influențată negativ de o serie de obiceiuri și este important ca părinții să fie conștienți de acestea și să ia măsuri pentru a le preveni. Iată care sunt cele mai dăunătoare:
- Suptul degetului și folosirea suzetei. Deși acestea sunt obiceiuri comune la copiii mici, ele pot avea efecte negative asupra dezvoltării dentare dacă persistă după vârsta de 2-4 ani. Aceste obiceiuri pot duce la: deplasarea dinților anteriori spre exterior, probleme de aliniere a dinților, malocluzii (mușcături defectuoase) dentare.
- Consumul excesiv de alimente și băuturi dulci sau carbogazoase. Alimentele și băuturile bogate în zahăr contribuie la formarea plăcii bacteriene și la apariția cariilor dentare. Este important să se limiteze consumul acestor produse și să se încurajeze o igienă orală adecvată, care include periajul dinților de cel puțin două ori pe zi, folosirea aței dentare și/sau a apei de gură.
- Neglijarea igienei orale. O igienă orală necorespunzătoare poate duce la probleme dentare severe, inclusiv cariile și boala parodontală. Este esențial să se stabilească o rutină de îngrijire orală de la o vârstă fragedă, educând copiii despre importanța periajului corect și regulat.
- Bruxismul, sau scrâșnitul dinților, este un obicei care poate afecta atât copiii cât și adulții. Acesta poate duce la uzura excesivă a dinților, dureri de maxilar și alte probleme dentare. Identificarea și tratarea bruxismului este importantă pentru a preveni deteriorarea dentară pe termen lung.
Înțelegerea etapelor de dezvoltare a dentiției și a numărului de dinți temporari și permanenți este esențială pentru menținerea sănătății orale.
Prevenirea și corectarea obiceiurilor vicioase care pot influența negativ dezvoltarea dentară contribuie la o dentiție sănătoasă și la un zâmbet frumos atât la copii cât și la adulți.
O igienă orală corespunzătoare, vizitele regulate la medicul specialist și o dietă echilibrată sunt elemente cheie pentru sănătatea dentară pe termen lung.