Ce sunt micro-implanturile și de ce sunt folosite în ortodonție
Micro sau mini – implanturile sunt, din punct de vedere practic, niște șuruburi cu capete de ancorare, confecționate din titanium sau diverse aliaje bio-compatibile și folosite ca atare în cadrul tratamentelor ortodontice. Ele ajută la concentrarea forței de mișcare a aparatelor dentare asupra unui dinte sau grup de dinți, cu scopul corectării poziției acestora.
Micro-implanturile sunt montate la nivelul gingiilor, de către medicul specialist ortodont. Ele nu necesită o perioadă de acomodare din partea pacientului, fiind folosite imediat după montare și înlăturate la finalul tratamentului ortodontic. Dată fiind versatilitatea lor (simplu de aplicat, sigure, disconfort minim sau absent), micro-implanturile sunt folosite pentru corectarea unei game variate de anomalii de aliniere dentară (îndreptare molari, închidere sau creare spațiu inter-dentar, corecție mediană, înclinație etc.).
Rolul micro-implanturilor
Folosirea micro-implanturilor demonstrează complexitatea tratamentelor ortodontice și provocările cărora medicul specialist ortodont trebuie să li se adreseze în corectarea echilibrului oro-facial al pacienților săi. În cele mai multe cazuri, fixarea/ancorarea aparatelor dentare se face direct pe dantură, anumiți dinți fiind folosiți pentru concentrarea forței acestora în sensul unei alinieri corecte. Ancorarea suplimentară, prin folosirea micro-implanturilor, ajută la controlul anumitor dinți sau grupe de dinți, a căror mișcare nu poate fi altfel dirijată.
Aceste micro-dispozitive au fost folosite pentru prima dată înainte de anii ’70 ai secolului trecut, iar din anii 80 au cunoscut o dezvoltare progresivă, ajungând astăzi la forme și utilizări variate. Evoluția lor în timp s-a făcut ținând seama de următoarele caracteristici: rezistență, ergonomie, dimensiuni reduse (câțiva milimetri), montare și înlăturare ușoară, costuri reduse.
Montarea micro-impanturilor dentare
Dată fiind montarea lor la nivelul gingiilor, prin înșurubare în maxilar, inter-dentar și fără afectarea rădăcinilor dentare, aceasta se face sub anestezie locală. Folosirea lor ca atare poate începe imediat sau poate fi amânată câteva zile, în funcție de mărimea forței care trebuie aplicată local, întrucât este posibil ca unele dintre acestea să cedeze la aplicarea benzilor elastice.
Medicul specialist ortodont va monitoriza odată cu aparatele și aceste ancore, atât din punct de vedere al integrității, cât și al funcționării efective, aceasta pentru că succesul tratamentului ortodontic depinde mai ales de modul în care forța produsă de acestea (aparatele dentare) este distribuită și folosită la nivelul danturii. Un rol important îl au micro-implanturile în prevenirea mișcărilor dentare nedorite, care poate interveni atunci când nu sunt folosite aceste dispozitive, și astfel se constituie într-o alternativă la chirurgia ortognată.
Eficiența acestor dispozitive în corectarea diverselor anomalii de aliniere dentară a fost demonstrată în timp, rata lor de succes variind între 70 și 90 %. De aceea, ele constituie în prezent o alternativă viabilă implanturilor ortodontice de ancorare clasice.
Bibliografie:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK77267/
https://www.greatlakesdentaltech.com/media/resources/MicroImplantsinOrthoBookFlier_S171.pdf
https://encyclopedia.pub/entry/16453
https://www.mdpi.com/2076-3417/11/22/10719
