Saliva ta: busola sănătății tale

Saliva este unul dintre cei mai neglijați participanți la sănătatea ta orală și nu numai. O secreție normală de salivă este vitală nu numai pentru sănătatea ta orală, cât și pentru digestia ta. Să vedem împreună care este importanța acestui „banal” lichid produs de corpul tău și de ce este bine să acorzi atenție semnalelor date de salivă.

Ce este saliva

Saliva este un lichid format din secreția a 3 glande mari: parotida, sublinguala și submaxilara. Fiecare tip de salivă produs de fiecare dintre cele 3 glande are un anumit rol pentru organism:

• Saliva produsă de glanda parotidă este bogată în fermenți și are rol în masticație și digestie

• Saliva produsă de glanda sublinguală este o salivă cu mult mucus și ajută în actul înghițirii

• Saliva produsă de glanda submaxilară este o salivă sero-mucoasă, de gustare, care umezește limba

Așadar, iată ce proveniență complexă are ceea ce nouă ni se pare a fi un simplu lichid vâscos.

Ce conține

Compoziția salivei este într-un procent destul de mare reprezentată de apă (aprox. 95%), iar restul de substanțe organice și anorganice sunt: enzime, proteine, mucus, imunoglobuline A (susțin sistemul imunitar împotriva infecțiilor), electroliți (sodiu, potasiu, calciu, bicarbonat, magneziu, fosfați) și diverși compuși antibacterieni. Compoziția salivei variază și în funcție de momentul zilei, astfel încât în timpul masticației este mai bogată în bicarbonat, calciu și fosfat, în comparație cu compoziția pe care o are în timpul nopții. O salivă sănătoasă are un pH ușor acid, variind între 6-7, care îi permite să își îndeplinească rolul de protecție împotriva bacteriilor.

Rolul salivei

1. Contribuie la igiena orală

Saliva ajută la îndepărtarea resturilor alimentare de la nivelul dinților și al mucoasei bucale și împiedică depunerea bacteriilor. Dacă nu ar fi saliva, degradarea alimentelor ar conduce la depunerea acizilor pe dantură, ar afecta smalțul dinților și ar favoriza formarea plăcii bacteriene. Astfel, bacteriile îndepărtate de salivă ajung să fie distruse de mediul acid din stomac. De asemenea, tot saliva este responsabilă de remineralizarea smalțului cu calciu și fosfați.

2. Contribuie la procesul de digestie

Înmoaie alimentele, ajută la masticație și la crearea bolului alimentar, favorizează stimularea receptorilor gustativi și formarea senzațiilor gustative cu rol în intensificarea secrețiilor digestive (gastrice și intestinale).

3. Ajută la procesul de deglutiție

Odată format bolul alimentar și lubrifiat, acesta este împins în esofag și stomac prin mișcări de înghițire care sunt facilitate de salivă.

4. Susține microbiomul oral

Așa cum am stabilit mai sus, în compoziția salivei intră enzime. Una dintre acestea este lizozimul, a cărei functie este aceea de a distruge streptococii, stafilococii și de a cicatriza eventualele leziuni orale minore.

5. Pronunția cuvintelor

Cum am putea vorbi având gura complet uscată? Am întâmpina dificultăți enorme în articularea cuvintelor. În acest caz, saliva umezește părțile moi prin intermediul mucinei – o substanță prezentă în salivă – și, astfel, ele pot fi mobile în vorbire, masticație și deglutiție.

6. Menține echilibrul hidric

În caz de deshidrare scade secreția salivară, apare senzația de gură uscată, care conduce la senzația de sete și nevoia de rehidratare.

Saliva în diagnosticarea bolilor

Prin compoziția ei, saliva are capacitatea de a ne oferi un nou mod, non-invaziv și simplu, de a ajuta la diagnosticarea anumitor boli. Cariile, bolile parodontale, cancerul oral, sindromul Sjogren (o boală autoimună sistemică cronică caracterizată prin keratoconjunctivită sicca și xerostomie – gură uscată), diabetul zaharat, anumite boli cardiovasculare, infecții virale, cancerul pancreatic, mamar, de plămâni și de prostată, dar și alte boli precum ulcerul gastric, gastrita cronică și chiar stresul psihologic (acesta putând fi identificat cu ușurință prin verificarea nivelului de cortizol salivar): toate acestea sunt afecțiuni care pot fi depistate prin anumite testări ale salivei și abordate chiar în stadiul incipient.

Dezechilibre ale glandelor salivare

Glandele salivare produc în fiecare zi aproximativ un litru de salivă. Când această producție este dereglată, apar disfuncții care influențează starea noastră de sănătate. Cea mai întâlnită disfuncție a glandelor salivare este o producție redusă de salivă, care se poate traduce prin efectul de gură uscată (xerostomie). Consumul anumitor medicamente și înaintarea în vârsta sunt printre cele mei des întâlnite cauze ale scăderii cantității salivei, care poate avea repercursiuni asupra protecției danturii și a cavității bucale, dar și asupra proceselor de digestie sau vorbire.

Așadar, ce putem face pentru a menține producția unui nivel propice de salivă care să ne susțină anumite procese ale organismului nostru? Esențială rămâne hidratarea corespunzatoare, iar consumul de alimente care pot stimula secreția de salivă (precum cele acre) este și el de ajutor.